Like

marți, 29 iulie 2014

Kitty, Maya - 2

Mie, dieta nu-mi trebuie.
Eu am o alimentatie echilibrata si mananc atat cat sa nu ma ingras.
Chiar pot spune ca dintotdeauna am fost atenta cu mancarea.
Din cate tin eu minte ...

Da  !!! nu radeti , caci contrar zvonurilor noi , pisi , avem memorie mai dezvoltata decat , chiar , alte primate. Memoria noastra nu este scurta . Conform studiilor aceasta ar fi de 16 ore. Poate chiar si mai mult . Eu, de pilda am o memorie mult mai buna . Uneori doar ma prefac , nu raspund la nici o provocare si arat ca nu inteleg nimic, dar doar asa ca-i pun pe V si D in dificultate si sa ma amuz .
Din cate-mi amintesc , deci , cand am facut vreo doua luni , mama mea buna m-a intarcat , a refuzat sa-mi mai dea bautura aceea atat de energizanta, buna si alba.... si am fost nevoita sa consum mancare solida. Aveam ore fixe de masa ; bolul cu mancare aparea de vreo 5-6 ori pe zi , dar magic , disparea daca nu ma grabeam sa consum din el !  Farfurioara cu apa nu disparea ! Numai bolul ! Si evident m-am enervat . Bineeee. Am prins momentul oportun , a aparut bolul , am mancat tot si l-am golit ! A insemnat ca am devenit independenta si pot manca singura. Si am putut fi data spre adoptie. Caci da , initial am avut un alt camin.
Am fost dusa intr-un magazin pentru pet-uri. Si eu si cele patru surioare  (sau fratiori ?) de ale mele.
Eu am fost singura tigrata . Ele sau ei erau pufosenii model siamez. Eu am stat mai tot timpul singurica , ceilalti pui toti 4 laolalta. Erau tematori sau lenesi ? Ori erau neincrezatori in ceea ce privea viitorul lor?
Nu stiu de ce , eu am fost optimista ca voi avea parinti adoptivi adevarati.
Adica ADEVARATI . Din toate punctele de vedere : iubitori de pisi, rabdatori , responsabili si veseli. Caci printr-un centru de adoptie viitori parinti sunt verificati daca sunt asa cum trebuie sa fie un parinte de pisi  ; prin intermediul magazinului , cine mai verifica starea puilor sau responsabilitatea celor care adopta ? Caci am auzit eu de la V multe, multe ... puteti verifica si voi.
Degeaba am incercat sa atrag gasca sa se joace la comun , asa cum ne-a aratat mama noastra buna . Pisi nu doreau si pace. Ma jucam singurica , cu coada . Cu coada mea sau a lor , bineinteles. Pe Ionut , tipul de la magazin l-am terorizat ! Cand m-a scos la plimbare ( ca nu puteau sa ma tina numai si numai in cusca pana ma adopta cineva ?! ) , desigur ca l-am zgariat , l-am fentat si am zbughit din bratele lui. Nu aveam de gand sa plec prea departe , dar m-a amuzat ideea : sa-l scot din ale lui , sa-i fac o farsa ... daca m-ar pierde ce-ar fi raspuns sefului sau? Cum putea sa justifice plecarea mea ? M-a amuzat teribil cum alerga dupa mine , cu mainile intinse si-si tot aranja ochelarii pe nas ... Macar asa 2-3 minute ... M-am lasat prinsa . Iar el:
" Ce rau esti !! Offf !! "
Adica el credea ca sunt baiat !
Auzi !
Adica , personalitate de mascul ?!
Nu retin insa cat timp am stat acolo . O sapatamana ? Mai mult ? Mai putin ?  Parca nu foarte mult ...
Nu am avut timp sa ma simt insingurata si neiubita , caci foarte repede ,  am avut ...
Am avut un sentiment puternic.
Ceva ce-mi aducea aminte de mama mea cea buna ... sau de tata ?!
Cred ca de amandoi .
V si D au ajuns la magazin hotarati  sa ma adopte . Dragoste la prima vedere.
V a inceput sa se joace cu mine si sa ma alinte , iar D cu Ionut faceau un schimb . Niste chestii urat mirositoare ...  ceva hartie ... multeeee mirosuri ...
A aparut o cutie mare , apoi  intuneric si alte zgomote. Eram pe strada. Mergeam . Dar nu cu picioarele mele. Ma transportau in cutie. Nu vedeam nimic. Bezna totala.
Ajutor !
Pardon.

Miu ! Miu ! Miu!
Trebuia sa le arat ca sunt pisoi , ca asa cer mangaiere sau caldura .
S-au prins.
Sau pur si simplu stiau.
D m-a luat in brate si atunci am privit spre tata si spre V , mama .
Iar ei mi-au spus :
Kitty ! Ce face fetita mea ?
Iubirea mea !
Kitty!


Fii pozitiv !
Alege viata !

sâmbătă, 26 iulie 2014

Primii 2 ani si 7luni. Cu Kitty. Si Maya. Poveste.

Se presupune ca exista niste conexiuni reale intre oameni si animale; chiar legaturi telepatice.

Asa am putut sa-mi conving stapana sa puna mana si sa povesteasca ce-i transmit eu.
Asa.
Telepatic.
Ca doar ce altceva o mobilizeaza pe ea sa cerceteze, sa adune informatii si sa spuna tuturor despre mine?

Lumea mea este mica ... si nu pot discuta decat cu Maya , prietena mea de apartament.
Si cat de greu m-am acomodat cu ea ...
Cand a fost adoptata , de pe strada, dupa castrare si dupa o bine-inteleasa evaluare medicala , mi s-a cam impus convietuirea cu ea. Ce era sa fac?
A stat cam mult in carantina , in balcon. Mai mult de o saptamana , cum se zice. 2 luni. Din februarie pana prin aprilie. Oricat s-a incercat apropierea noastra, teama ei ( deosebita ) fata de oameni si fata de mine (stiu , acum , ca si fata de alte feline ) , o facea sa scuipe si sa maraie atat de tare si mult , incat si eu ii raspundeam la fel. La fel de mult si de tare. Cine mai avea curaj sa ne puna fata in fata? Eu nu m-as fi lasat mai prejos. Ea a venit aici. Eu ERAM aici !
Cu toate astea ii stiam mirosul. Si ea pe-al meu .
Stapana mea, V , o gasise la serviciul ei , mai demult , slaba , gestanta si tare infometata.
Ce nu mancam eu, ca am fost foarte mofturoasa, ii ducea ei, si mai apoi si puilor ei.
Si am tot facut schimb de mirosuri pana cand cei doi pui ai ei, Kira si Kiki au fost adoptati.
Prin tanti Cristina.
Imediat dupa aceea V a luat-o acasa.
Acasa la MINE!
Cum puteam sa inghit treaba asta? Chiar daca studiile indica faptul ca femelele sunt mai predisuse sa stea cu feline inrudite cu ele decat cu altele de pe alta linie (canine, spre exemplu ) si spre deosebire de masculi , ce nu pot suferi pe altii langa ei , cum sa-mi impart eu teritoriul cu ea?
Dar daca asa s-a vrut ?!
Asa s-a facut !
Etapa cu mirosul era ca si facuta.
Urmatoarea etapa ,cu intalnitul a fost mai greoaie. Mai ales ca pana atunci teritoriul meu era mai intins. Cu marimea balconului ! Nu reprezenta prea mult, dar imi apartinea ! S-a tinut usa de la balcon intre-deschisa sa ne putem apropria ceva mai mult , sub atenta supraveghere. A lui V. Ea s-a ocupat.
Ne-a facut schimb de paturici , ne-a oferit aceeasi atentie. Ne-a laudat la fel , cand ne comportam civilizat. Numai sa ne intelegem.

Nu pot uita cum se sclifosea dimineata la ora 4, ca vroia si ea in camera ...
Ma trezea din somn!
Nu cred ca-i era frig, ca doar a avut o garsoniera din lemn, special facuta pentru ea. Izolata , cu acoperis si bancheta de stat, cu prispa ...V se trezea la ora aia si cu ochii carpiti de somn , imediat mergea sa vada ce vrea. Bine-inteles ca si eu ma trezeam ! Si urmaream tot! Daca se purta cu ea altfel decat vazusem pana atunci? Daca era ceva special intre ele? Trebuia sa fiu sigura. Si-intradevar nu a rasfatat-o pe Maya , ca sa-i arate cat de mult o protejeaza. Ca asa m-ar fi ofensat pe mine . Si m-ar fi facut sa nu o suport . Deloc si niciodata.

Asa ca a durat ceva timp pana cand V si D au stabilit ca putem sa ne cunoastem pe deplin .Dupa cum spuneam 2 luni.
Ne-am incaierat putin la inceput, asa din joaca, sa ne demonstram abilitatile, sa ne stabilim ierarhia.
Am dominat eu in cele din urma.
Eu sunt SEFA.
Si sunt mai mica decat ea ca varsta. Eu am trei ani si trei luni. Ea are , credem cu totii (eu , V , D si Buni') ca are vreo 7 ani, acum.
Si ... au trecut 2 ani si 7 luni de convietuire...
Nu stam una langa cealalta , sa ne incalzim si sa toarcem fericite, asa cum si-ar dori toti (V,D si Buni').
Ne intelegem , ne plimbam prin toata casa fara se ne suparam, ne respectam tabieturile, locurile noastre preferate, chiar mai copiem una de la alta cate ceva.

Acum , sincer , imi doresc sa leg si alte prietenii , sa cunosc si alte stiluri de viata...
Chiar mi-ar place si intruniri , intre noi , felinele de apartament, asa cum am vazut la TV.
Intruniri intr-o zona neutra , nici la mine, nici la tine, caci ne-am apara desigur teritoriile ; undeva neutru, alaturi de stapanii nostri ; sa ne vedem , sa impartasim impresii , diete de slabit...







Fii pozitiv !
Alege viata !

vineri, 27 iunie 2014

Zen

„Într-o lume în care aparenţa şi câştigul au devenit motoare mult mai importante decât starea de bine din interior, a rămâne zen nu înseamnă neapărat a petrece ziua meditând, departe de ceilalţi, sau a vă consacra tot timpul unor exerciţii complicate. Câteva minute sunt de ajuns pentru a vă permite să vă regăsiţi seninătatea pierdută.“ (Sioux BERGER)

Pisicile sunt cele mai bune exemple in arta relaxarii.
Se odihnesc, torc, se joaca, se bucura de soare, mancare,  mangaieri si rasfaturi. 
Placeri simple.
Invatati sa fiti zen de la ele !

Fii pozitiv !
Alege viata !

sâmbătă, 14 iunie 2014

Sa invatam de la animale: calul

Caii accepta sa fie condusi , dar persoana care o face trebuie sa fie un bun conducator. Sa fie un adevarat lider. La fel , si oamenii sa accepte sa fie “calariti” doar de cei cu adevarata autoritate. Doar de profesionisti. Doar de oameni bine pregatiti.

Caii au o abilitate unica de a simti emotii si de a reactiona in consecinta. Daca cineva este furios sau agresiv, calul poate deveni incapatanat. Daca persoana este nerabdatoare, calul se sperie. Doar atunci cand este omul este deschis si calm, calul este mult mai apt sa raspunda corespunzator. Caii observa o lipsă de autenticitate imediat. Daca nu este condus bine se opreste. Ramane neclintit. Sau se scutura de personaj. Si oamenii ar trebui sa se scuture de cei care nu-i conduc bine.

Daca omul se conecteaza cu calul, daca vorbeste calului , il mangaie, il ingrijeste, calul il urmeaza. Iar oamenii au de invatat si de aici ceva: daca liderul se poate conecta cu cei pe care ii conduce, daca ii poate asculta, ii poate consola, ajuta , poate rezona la adevaratele emotii umane, doar atunci acesta poate fi urmat. Altfel, nu.

Fii pozitiv !
Alege viata !

vineri, 13 iunie 2014

Sa invatam de la animale : pasarile

1. Pasarile , ca si oamenii sunt de toate formele, dimensiunile . Au puncte forte , puncte slabe .
Intr-adevar , daca toti am fi la fel ar fi plictisitor. Ca si pasarile, oamenii au felul lor de a fi frumosi, atragatori, deosebiti.
2. Flexibilitatea si puterea de a schimba ceva in viata este de bun augur.
Pasarile migreaza pentru a gasi conditii mai bune de viata, pentru a gasi mancare si climatul cel mai propice. Oamenii au nevoie de a invata de la pasari sa fie flexibili si sa aduca modificari in viata lor atunci cand lucrurile nu sunt confortabile pentru ei.
3. Unde-i unu nu-i putere, unde-s doi puterea creste
Zborul in stoluri , ajuta pasarile sa-si conserve energia . Si oamenii cand lucreaza impreuna , in grup si in armonie sunt ca un stol de pasari, activitatea lor devenind mai eficienta.
4. Sa ai un ochi critic si pe deasupra lucrurilor
Lucrurile arata diferit cand sunt privite de sus. Pasarile zboara si isi cauta prada , este mai usor sa zbori si sa privesti de sus totul. Uneori si oamenii au nevoie de a privi lucrurile "de sus", sa aiba o imagine de ansamblu pentru a avea o perspectiva corecta.
5. Echilibru
Pasarile sunt capabile de a-si pastra echilibrul in conditii de vant sau uneori stau intr-un picior .Viata oamenilor este plina de momente care pot dobori atat mental , cat si fizic. Cu cat sanatatea si psihicul sunt la cote bune ,cu atat va fi mai usor sa ne pastram echilibrul.
6. Cui ii pasă dacă cineva este cu ochii pe el ?
Pasarile nu par deranjate daca alte pasari privesc catre ele. Tot asa si oamenii pot invata sa fie mai putini ingrijorati de ce gandeste sau spune lumea despre ei .
7. Putin cate putin pana se ajunge la scopul dorit
Pasarile nu par a renunta repede. Chiar daca sunt alungate , se vor intoarce de multe ori si in acelasi loc daca au ceva de castigat. O bucata de paine, o nuca. Ciugulesc putin cate putin pana cand se satura. Si oamenii ar trebui sa invete de la ele : daca ceva este important, daca ceva se doreste cu adevarat , atunci numai cu rabdare si perseverenta , la inceput mai putin , apoi din ce in ce mai mult , pana ajungem la rezultatul dorit.
8. Asigurati-va un camin, un loc al vostru, un cuib
Toti oamenii au nevoie de o baza , de un loc relaxant , care sa va ofere intimitate, protectie, liniste. Nu conteaza daca va mutati des sau niciodata. Important este ca locul unde va intoarceti , sa fie acasa.

Natura este inteleapta, iar pasarile sunt un mic exemplu .

Fii pozitiv !
Alege viata !

marți, 10 iunie 2014

Sa invatam de la animale : pisica

Foarte multi considera ca pisicile nu invata nimic. Ca nu se poate comunica cu matele.

Bineinteles ca gresesc !
Ele stiu foarte bine cine le alinta, cine le aduce apa, mancare. Retin foarte bine locul unde le pui mingiutele de joaca, ca din frigider se scoate mancarea. Se rasfata si miauna diafan ca sa impresioneze, te asteapta la usa cand simt că te intorci acasa, miauna dupa cei dragi cand lipsesc prea mult si multe altele.

Pisica ne mai invata totusi niste lucruri.

Somnul face bine corpului.
Muzica baroca este linistitoare pentru suflet.
Cand explorezi ai numai de invatat; simti cum lumea e doar a ta.
Daca vrei sa scapi de dojana fa-te ca nu intelegi, ca ai alta treaba.
Nu ezitati sa va aratati afectiunea , mai ales celor care va iubesc.
Atitudinea este totul.

Sau ca ceva mare si incapator este foarte bun.
Ca totusi marimea nu conteaza.
Prietenii trebuie tinuti strans, aproape de tine.
E bine sa pui un ban deoparte !
Fii pozitiv !
Alege viata !